Azi,6 octombrie 1995,s-a nascut…..mama a nascut o fetitza santoasa…..nu dupa multe ore,mama a uithat complet k este mama si a inceput sa ii pese doar de ea.A plecat afara dupa ce a stat numai putzin alaturi de fetitza ei….dar….a lasat patutzul intredeskis…..a plekat nepasandu-i sau poathe nestiind k fetitza ei e in pericol…s-a dus alaturi de colegele ei de camera sa fumeze o tigare…..fetitza fiind mica a cazut din patutz dand cu capul de gresia rece si atunci..s-a intamplat….fetitza a fost luatha de catre asistentzi si in mare graba au dus-o in sala de operaztii insa….insa aici nu era vorba de o operatzie..cu toate k era grav nu era necesara o operatzie…nu dupa mult timp a venit si tatal sa isi vada fetitza ce sosise pe lume dupa 9 luni in care putea numai sa vorbeasca cu ea….acum cand putea sa o tzina in bratze ,sa o sarute,sa o mangaie..visul i s-a ztrobit in mii de bucatele si de data aceasta…soarta nu a vrut ca familia lor sa fie una normala.Asistentele intrebau prin salon de parintzii fetitzei kare era gata-gata sa moara…Nestiind ce se intampla,tatal a intrebat cand s-a nascut fetitza si ce numar avea la patutz.Fetitza noastra avea nr.26 la patutz,tatal stiind asta…Asistentele l-au informat pe tata k numarul patutzului este kiar numarul 26.Tatal cu inima sfasiata, a inceput sa planga,cum nu mai plansese niciodata.Suvoaiele de lacrimi i se prelingeau pe pielea-i fina zdrobindu-i inima.Stiind k nu poathe face nimik si k fetitza lui este pe moarte a decis sa se certe cu mama bebelusului….Intr-un sfarsit fetitza s-a facut bine si au mers cu totzii acasa…Insa nu totul mergea “conform planului”….mama nu muncea..iar banii erau putzini…Tatal aducea bani,insa nu foarte multzi si de cate ori ii aducea intr-o clipa dispareau..De fetitza aveau mai multa grija bunicii,stiind k banii parintzilor sunt putzini si aja....Intr-o zii,nu pot sa zik tocmai frumoasa…tatal a sosit acasa de la lucru,bine inteles cu bani si de data aceasta…Netzinand si el la bani la fel ca mama,s-au dus si au cumparat tzigari,caci banii pe atunci nu erau ca acum iar alimentele,kiar si tzigarile erau foarte scumpe.....au terminat banii,neluand si ceva necesar pt fetitza lor.Atunci au inceput certurile,si unele kiar foarte mari….Intr-un sfarsit a venit si seara.Au adormit iar a doua zi,imediat ce razele soarelui incantau cerul cu finetzea si mirifica lor culoare aurie..tatal a sarutat fetitza si a plekat la munca.Bunicii se grabeau si ei sa plece la munca in padure,deci fetitza a ramas cu mama acasa,insa aceasta avea planuri pentru ziua de azi..Trecusera 8 luni de cand nascuse fetitza.Cam pe la pranz tatal venea acasa .Tocmai atunci mama iesea pe poarta cu fetitza in bratze si cu bagajele facute,foarte grabita sa pleke..Insa tatal,simtzind k ceva e neclar a smuls fetitza din bratele mamei si adus-o in casa.Femeia,nepasandu-i a plekat mai departe..Intr-un final au venit si bunicii fetitzei acasa si la aflarea vestii au hotarat sa isi caute nora nu de mult plecata..insa….nu a fost de gasit…..dupa 10 zile ziarele erau pline ochi de stirea bomba:"O femeie,nu foarte invarsta a fost pescuita de un om de pe fundul Oltului….In tot acest timp familia fetitzei au tot cautat-o pe mama,dar vazand ca nu este de gasit s-au gandit ca ea ar putea fi femeia de pe fundul Oltului.Intr-un final au fost la morga...era greu de recunoscut..insa socrul acesteia a cerut sa i se arate hainele cu care aceasta a fost imbracata.....nici macar sotzul ei nu o recunostea...socrul(tatal baiatului) i-a recunoscut hainele si pe un ton rastit i-a spus ceva in genul:"-Bine ma dobitocule,nici pe nevasta-ta nu o recunosti,nici hainele nu i le stii?"...acesta socat nu mai putea sa zica nimic....La aflarea vestii..atat familia lui cat si parintzii femeii au fost intr-o transa totala..parca nimik nu mai exista pentru ei in acea clipa......In cele din urma au luat-o de la morga si s-au decis sa o inmormanteze cum se cuvine....Parintzii baiatului si-au impus punctul de vedere zicand:"-Haidetzi oameni buni..sa fim seriosi..haidetzi sa o ingropam aici..sa fie aproape de fetitza ei"..insa ei nimik..dupa lupte seculare in care si-au tocat nervii unii altora....au decis sa ii lase pe parintzii fetei sa o ia acolo la ei...kiar daca stiau ca este cale lunga pana acolo si ca fetitza ei nu va fi aproape de ea macar acolo....A trecut ceva timp de la inmormantarea ei.....si....tatal deja simtzea nevoia de a avea din nou pe cineva,o noua mamica pentru fetitza lui...insa femeia pe care o gasise nu era potrivita..era o femeie usuratica,nu stia sa faca nimik si sunt mai mult ca sigura ca fetitza nu ar fi acceptat-o niciodata ca mama....dupa ce aceasta l-a tradat pe tatal fetitzei si s-au certat.....acesta s-a decis sa plece nepasandu-i ca fetitza lui va fi singura..fara nimeni langa ea.....parintzii lui nu mai aveau putere asupra lui si nu i-au putut intoarce gandurile asa ca el a plekat..si..dus a fost...insa,o alta era problema..nu stiau ce sa faca cu fetitza,pentru ca era mika si avea nevoie de multe..ca orice copil..era o povara pentru nijte oameni in varsta....bunica nu a vrut sa o pastreze din cauza k era batrana si nu mai putea avea de grija de inka un copil si a vrut sa o dea spre Centrul de Plasament..insa…bunicul iubind-o prea mult s-a impotrivit si fetitza a ramas intr-un sfarsit la ei..si mai este si azi si simte k le este datoare pe viatza k au crescut-o si k au avut grija de ea ca okii din cap,insa matusa ei nu este tocmai o mama buna...O jigneste,o face sa se simta in ultimul hal..si o doare..pentru ca de fiecare data cand striga la ea sau o jigneste,aceasta se simte atat de singura si neiubita de nimeni..dorindu-si sa moara doar sa nu mai vada atata ura ca se abate asupra ei..insa are prieteni..unii kiar foarte speciali..kare ea,daca pune suflet in orice si se ataseaza repede crede k o iubesc..insa nu este sigura..pentru ca este foarte pesimista din cauza ka nimeni nu a iubit-o pana acum asa cum merita..nu a facut-o sa se simta un copil normal..kiar daca parintzii ei actuali spun ca are tot ce ii trebuie si nu vad de ce nu ar fi fericita..insa cu lucruri materiale nu poti cumpara fericirea unui om..mai ales a unui copil....ea vrea sa simta ca este iubita..vrea sa fie invatzata sa iubeasca si sa se poarte cat se poate de decent cu cei din jurul ei pentru a se integra mai repede in societate.....pot sa spun ca are nijte prieteni deosebitzi..pe unii ii cunoaste de multa vreme si i-au dovedit ca o iubesc..pe altzii nu ii cunoaste asa bine si nu se stiu de mult timp insa pentru ca eu o cunosc foarte bine pe fata stiu ca ea stie ca ei o iubesc si ca nu o vor lasa balta..pentru ca sunt nijte persoane minunate.....cat despre bunicii ei...Ar vrea sa le spuna ce simte pentru ei,dar sentimentele nu se spun si nici nu se scriu pe foaie..se dovedesc,iar fetitza noastra acum fiind domnisoara ar face orice sa le dovedeasca ce inseamna ei pt ea si asta nu este tot..povestea ei continua si mai este mult pana sa ia sfarsit…
